Info Luncavita

Evenimente culturale

Evenimente culturale

Evenimente culturale

Evenimente culturale

Evenimente culturale

Așezată în nordul Dobrogei, între Lunca Dunării cu fluviul Dunărea la Nord si Est, şi Parcul National Munţii Măcinului la Vest, plasată pe cursul Drumului European E87 (Drumul Național 22), Luncavița, prin denumrirea ei, cuprinde zona de lunca cu baltă și zona de deal - munte unde propice sunt terenurile pentru vița de vie, sau pomi fructiferi.

Prima menţiune - cunoscută în prezent - a localităţii Luncaviţa se regăseşte în defterul (registru) din 1573 emis de autorităţile otomane, dovedindu-se astfel o continuitate de aproape 500 de ani a localității sub numele de Luncavița.”.

Comuna Luncavița are în componenta teritoriului administrativ două localități: Luncavița și Rachelu.

Acces:


- Satul Luncavița, așezare rurală de tip mare, este amplasat la 56 km de Tulcea, pe DN 22A.
- Satul Rachelu este amplasat pe drumul național DN 22A, la distanța de 48 km față de reședința de județ Tulcea și la 13 km față de orașul Isaccea.

Teritoriul administrativ al comunei Luncavița se află situat pe unitățile geomorfologice ale Dobrogei de nord. Localitățile comunei Luncavița se dezvoltă la piciorul dealurilor enumerate, pe malul sudic al luncii Dunării, în zona de contact cu acele culmi care alcătuiesc versantul nordic al Parcului Național Munților Măcinului.

Legătura rutieră directă este asigurată de DN 22A Tulcea-Isaccea-Luncavița-Măcin-Brăila. Tot prin DN 22A și în continuare prin DN 22E se face legătura cu orașul Galați. Un alt drum ce asigură legătura în teritoriu este DJ 222A, ce leagă localitatea Luncavița de teritoriul localității Horia.

Relieful este caracterizat de asocierea a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: Lunca Dunării, Munții Măcinului și Podișul Niculițelului.

Teritoriul administrativ al comunei Luncavița cuprinde suprafețe declarate monumente ale naturii - Parcul Natural din Munții Măcinului, care ocupă teritoriul pădurii din sudul comunei. O importanță deosebită o deține Rezervația Valea Fagilor (154 ha) din PNMM. Zona forestieră cuprinde numeroase exemplare de tei, formând cea mai mare pădure de tei constituind o importanta zonă meliferă a tării.

Gospodăriile locale


Localitatea Luncavița se încadrează în categoria satelor mari de tip adunat cu forma neregulată, cu extensie de case și grupuri de case în exteriorul vetrei.

În esență, structura gospodăriei tradiționale din Luncavița are următoarea componentă: casa la care se adaugă mai târziu „cămăruța” sau „polata” (bucătăria de vară sau bucătăria de iarna, „aplecătoare” ), „damul” cu grajduri separate pentru vaci, boi, cai, cu spații pentru pleavă și furaje pentru iarna, „saivana oilor”, „samalacul”, „cocina” pentru porci, „hambarul cu pivnița”, „curnicul”, WC-ul, „susuiacul”, „celarul”, „portița”, „poarta de intrare cu căruța”, „șura de paie” în gradină.
Majoritatea caselor sunt pe parter, amplasate pe loturi neuniforme ca dimensiuni și contur. Sunt acoperite cu țiglă sau tablă, pereți din chirpici sau zidărie, garduri și porți din lemn, zid sau fier/tablă.

Portul popular luncăvițean


Portul popular din comuna Luncavița se încadrează în varianta: costum cu cămașă dreaptă, cu platcă și cu pestelcă „aleasă”. Pestelca se înscrie în tipul de catrință (floare dreptunghiulară, îngustă). Denumirea de ,,aleasă”, atribuită acestui tip de piesă, se datorează faptului că, pe fondul țesut pe două ițe (mai rar în patru ițe), motivele decorative sunt alese în război Se remarcă prezența câtorva motive cu denumiri sugestive.

O caracteristică aparte o constituie „fusta creață” sau „rochia țesută”, purtată peste poalele cămășii. Forma de „fustă de oraș” este compusă din 4-6 foi de țesătură încheiate cu o cusătură la mână, apoi încrețită și prinsă pe o betelie, „bantă” sau „bată “ fixă. În structura morfologică a costumului popular bărbătesc intră: îmbrăcămintea capului (căciulă, pălărie); cămașa, pantalonii, brâul, ilicul (vesta), hainele de deasupra (cojocul, abalusa, abaua), încălțăminte (opinci, ghete, pantofi).

Obiective de atracție turistică în Comuna Luncavița


Parcul Naţional MUNŢII MĂCINULUI


Munţii Măcinului sunt cei mai vechi munți din România formaţi în urmă cu 300-400 milioane de ani .

În pădurile din nordul Dobrogei în PNMM, se regăseşte o biodiversitate bogată şi unică în lume, în care se includ ecosisteme complexe forestiere, de stepă şi de silvostepă. Relieful este foarte accidentat în partea de nord-vest a muntelui. Altitudinea variază între 7 m şi 467 m. Se remarcă Culmea Măcinului şi Culmea Pricopanului.

Parcul Naţional Munţii Măcinului cu suprafaţa teritorială în administraţia Comunei Luncaviţa reprezintă o deosebită atracţie atât pentru cercetare cât şi pentru sectorul turistic.

Valea Fagilor


Monument al naturii datorat nivelului de altitudine extrem de jos pentru creşterea fagului în această zonă. Cei 1145 de fagi, de pe 150 de ha, sunt stricţi ocrotiţi de Administraţia PNMM reprezentând dovada istorică al vechiului lanţ hercinic şi altitudinile acestuia.

Pădurile sunt constituite majoritar din arboret de foioase de amestec. Aici găsim cea mai mare pădure de tei din România, loc prielnic şi foarte frecventat activităţilor de apicultură.

În vecinătatea Parcului există zona tursitică Cetățuia - Valea Fagilor, loc pe care Comuna Luncaviţa îl dezvoltă pentru primirea turiştilor, de asemenea administraţia PNMM deţine aici un Centru de Informare cu trasee turistice tematice, poiene și zone de campare pentru turiștii de aventură. In zonă se găsesc locuri de cazare cu primire turistică.

Bogățiile zonei dau posibilitatea practicării cicloturismului, astroturism, turism de aventură, turism de cercetare, ecoturism.

Zonă de agrement – pescuit - Balta Luncaviţa


Pe vechiul teritoriu al Ghiolului Crapina, există zone de agrement unde se pot practica activități piscicole, activități care sunt păstrate în tradițiile luncăvițenilor de zi cu zi. Dunărea, aflată aici și ca graniță a României cu Ucraina se află la limita teritorială a administrației luncăvițene, oferind completarea zonei pe partea de Nord a Comunei Luncavița, formându-se astfel un areal luncăvițean unic, unde de la bogățiile speciilor de floră și faună din parc poți trece la cele ale bălților Deltei Dunării.

În 2015 au fost finalizate două proiecte finanțate prin fonduri europene (Programul Operațional de Pescuit) prin care s-au reabilitat si consolidat drumurile de acces catre zonele pescărești ce leagă localitațile comunei de Dunăre, cu scopul diversificării activităților pescărești și dezvoltarea sectorului turistic.

Pe teritoriul comunei există o zonă de agrement cu profil piscicol unde se poate practica pescuitul sportiv la răpitori și nu numai, cu zone de campare în zone mirifice pline de verdeață, flori, stuf, papură, și înconjurat de sunetul păsărilor de baltă.

Trecere prin istorie


Şantier Arheologic eneolitic –Cetăţuia


Cele mai vechi urme materiale descoperite pe teritoriul comunei Luncaviţa, punctul La Ceair şi pe terasa dintre Valea Moacii şi Valea lui Purice – aparţin Paleoliticului (35000 – 10000 a. Chr.) şi Mezoliticului (10000 – 5500 a. Chr.).

În condiţiile îmbunătăţirii climatului şi oferirii condiţiilor de viaţă, la începutul Holocenului, zona va fi populată de comunităţi eneolitice aparţinând culturii Gumelniţa (a doua jumătate a mil. al. V-lea a. Chr.).

Aceștia vor întemeia aşezări pe malurile zonei de baltă a Dunării (punctul La Cioara) şi pe terasele văilor interioare (Luncaviţa, punctele Mocuţa şi Cetăţuia). Unul din punctele de reper al preistoriei din Nordul Dobrogei este, fără îndoială, aşezarea – tell din punctul Cetăţuia.
În parteneriat cu ICEM Tulcea Comuna Luncaviţa, şi Şcoala Luncaviţa, o misiune franceză organizează an de an şantier arheologic în punctul Cetăţuia, existând aici cadrul prielnic pentru vizitare de sit arheologic de perioada eneolitică. În cadrul Școlii de Artă și Meserii Luncavița funcționează Muzeul de Etnografie și Istorie ale comunei, unde sunt prezentate descoperirile acestor șantiere arheologice.

Viața spirituală Mănăstiri- Biserici - Troițe


Încă din secolul trecut Luncaviţa deţinea o bogată activitate culturală bisericească, având două biserici ridicate de către locuitori, prima cu hramul Sf. Dumitru, în 1827 cea de-a doua cu hramul Sf. Teodor în 1898. Şi în Rachelu comunitaea a construit în 1859 o biserică cu hramul Sf .Arhangheli Mihail și Gavril.

De religie creştin ortodoxă locuitorii comunei au construit de-a lungul timpului troiţe şi obiecte de cult donate către biserică precum şi sculpturi manuale.

Incepând cu anul 2014 grupuri de cetățeni ai comunei în parteneriat cu autoritățile locale și institute de cult au reabilitat fântâni vechi lângă care au construit troițe frumoase, cu locuri de popas și rugăciune lângă acestea.

Comuna Luncaviţa se află în apropierea unor importante obiective de cult din judeţul Tulcea având în apropiere traseul tematic bisericesc Mânăstirea CELIC DERE, Mânăstirea SAON, Mânăstirea COCOŞ.

Cu o importanţă deosebită la acest capitol este basilica martirică de la Niculiţel loc cu importanţă mare pentru ortodoxismul românesc, ca loc de pelerinaj.

TRADIȚII LOCALE ÎN LUNCAVIȚA


Sărbătoarea BOBOTEZEI la Luncavița 6 ianuarie


Se desfăşoară în centrul comunei, la Biserică şi pe străzile principale. În faţa Primăriei Comunei este amenajată o scenă unde agricultorii aduc produse constând în cereale, furaje şi alte produse ce vor fi acordate participanţilor la întrecerea tradiţională a cailor cu participanţi din cele două localităţi, Luncaviţa şi Rachelu. Animalele sunt botezate pe scenă de către preoţii comunei, iar autorităţile locale oferă diplome şi alte premii. Cetăţenii se înveselesc alături de un vin fiert tradiţional.

Ziua Școlii de Arte și Meserii ”SIMION LEONESCU” –3 februarie


Ca o recunoaștere a zonei turistice, Școala Luncavița s-a transformat în Grup Școlar Simion LEONESC cu profil de lucrător în agroturism, unde elevi din județ pot fi specializați pentru a lucra în acest sector

În cadrul Grupului Școlar funcționează Centrul de Pictură pe sticlă, Muzeul de Etnografie și Istorie Luncavița precum și Laboratorul de Gastronomie locală.

De ziua școlii se sărbătoresc anii pe care şcoala îi împlineşte de la înfiinţarea ei (1878). Se acordă distincţii cadrelor didactice, elevilor şi altor persoane care au contribuit la dezvoltarea învăţământului luncăviţean. Are loc un program cultural – artistic.

Sărbătoarea DRAGOBETELUI – 24 februarie


Are loc în incinta Casei de Cultură Luncaviţa, unde elevi ai şcolilor din comună participă la un concurs cu teme tradiţionale legate de sărbătoare. Participă Ansamblul Ghiocel de la Luncaviţa precum şi altţi invitaţi care vor cânta şi dansa.

Sărbătoarea PAŞTELUI


Se desfăşoară în zonele verzi ale Comunei Luncaviţa, rezervaţiile Pădurea de Tei, Valea Fagilor din Parcul Naţional Munţii Măcinului şi Lunca Dunării. Tineri din comună şi turişti se întrec în a face cea mai bună ciorbă de peşte şi miel la ceaun. Formaţii de muzică locale şi străine se amplasează în locuri puse la dispoziţie de autorităţile Comunei Luncaviţa.

Paparuda – CALOIANUL – a treia zi, după Paște


Copiii se organizează într-un ritual de înmormântare, cu preot, cu alai, cu bocitori, iar din lut confecţionează o păpuşă, (Caloianul), pe care îl conduc la o albie de râu, în baltă, etc. unde îi dau drumul. În faţa alaiului se află paparuda, care stropeşte cu apă. Este o pregătire juvenilă a uneia dintre cele mai importante momente pe care omul le conştientizează, moartea.

Ziua EROILOR NEAMULUI. ÎNĂLȚAREA


După slujba Învierii de la Biserică, evenimentul se desfăşoară în faţa Monumentului Eroilor Neamului, construit în anul 1920. Are loc slujba de pomenire a eroilor, spectacol cultural-artistic oferit de profesori, elevi şi alţi participanţi, înmânarea de diplome post-mortem, diplome eroilor care trăiesc din cele două războaie mondiale şi noilor eroi de pe fronturile moderne NATO, sau ONU.

Ziua PARCULUI NAȚIONAL MUNȚII MĂCINULUI – 27 mai


În pădurea Valea Fagilor din Comuna Luncaviţa (PNMM) se desfăşoară această activitate la care participă echipaje de toate vârstele din localităţile vecine PNMM.

Concurenţii răspund la întrebări legate de flora şi fauna ariei protejate şi organizează manifestări tradiţionale fiecărei comune în parte.

Sărbătoarea TEILOR LA LUNCAVIȚA – 29 iunie, Sfinții Petru și Pavel


Este una dintre cele mai importante sărbători ale comunei şi ale Nordului Dobrogei, fiind alături de Sărbătoarea Moşoaielor cele două axe ale activităţilor tradiţionale luncăviţene. Într-un spaţiu cât mai larg, de regulă pe stadionul de fotbal, se desfăşoară sâmbăta şi duminica cea mai apropiată de Sf. Petru şi Pavel, un eveniment închinat teilor şi mierii de albine, ofrandă adusă acestor bogăţii aflate în teritoriul administrativ al comunei (aprox. 3500 de hectare de pădure cu tei). Sărbătoarea este foarte veche, a fost interzisă în anii 1970 şi reluată din anul 2001. Participă anual peste 5000 de persoane de toate vârstele alături de apicultori din toate colţurile ţării şi nu numai. Se serveşte ţuică şi miere de albină, alături caş proaspăt, vin din localitae, de ciorbe de peşte, miel sau purcel la ceaun, etc.

Formaţii de toate genurile muzicale din Dobrogea şi din celelalte zone ale ţării dau culoare marelui eveniment.

Imnul care deschide ţi închide manifestarea este„Geamparaua Teilor” compus de Puiu SPIRU, un mare rapsod şi compozitor local din perioada interbelică:

„Între Dunăre şi Mare,
pe pământul Dobrogei,
An de an e Sărbătoarea
Florilor de Tei”.


Ansamblul folcloric Ghiocel de la Luncavița introduce prin dans și cântece, lumea prezentă, în atmosfera de sărbătoare.

Sunt acordate Distincţii de Recunoştinţă şi Diplome de „Cetăţean de Onoare al Comunei Luncaviţa” tuturor celor care reprezintă model demne de urmat în viaţă şi viitor. Sărbătoarea se termină cu foc de artificii și căntări a formațiilor locale.

Observatorul Astronomic Luncavița – luna iulie


Prin colaborare cu Muzeul de Științe Naturii și a Observatorului Călin Popovici, în fiecare an are loc tabăra de astronomie pe Dealul Pietrișului din Parcul Național Munții Măcinului. Sunt amplasate telescoape portabile, unde sunt invitați să participe de la specialiști la simpli cetățeni, sau elevi. Autoritățile locale pun la dispoziție microbuze, care transportă în fiecare seară iubitorii cerului, care la Luncavița prezintă cele mai multe nopți senine din România.

Sărbătoarea SFINTEI MARII - 15 August


Se desfășoară în zonele verzi ale Comunei Luncavița, rezervațiile Pădurea de Tei, Valea Fagilor din Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Tineri din comună și turiștii se întrec în a face cea mai bună ciorbă de pește și miel la ceaun. Formații de muzică locale și străine se amplasează în locuri puse la dispoziție de autoritățile Comunei Luncavița.

Cupa recoltei la fotbal – VETERANII (OLD-BOYS)


Octombrie a fiecărui an sub patronajul sportului, alături de producători agricoli și de autoritățile locale, ong-uri este sărbătorită la Luncavița prin competiție fotbalistică la care participă locuitorii în vârstă de peste 40 de ani din Luncavița, și vecinătăți. Timp de o săptămână competitorii se întrec pe stadionul Comunei Luncavița. Sunt acordate produse agricole, diplome, cupe, medalii, iar festivitatea se încheie cu o masă tradițională la care participă peste 300 de persoane și unde cântă formații locale.

Ziua Națională a României – 1 decembrie


În cadrul Casei de Cultură a Comunei, se desfășoară un concurs cu teme istorice, poezii și cântece, la care participă elevii comunei. Autoritățile locale acordă premii, se depun flori la Monumentul Eroilor, iar evenimentul se încheie cu muzică și dans popular.

Pomul DE IARNĂ. MOȘ NICULAE – 6 ianuarie


Printr-o colaborare de ani de zile a autorităților, Asociațiilor locale Natura Zâmbește, Partizanul Luncavița, Viața Zâmbește, cu fundațiile britanice Mustard Seed Relief Mision și Baby AID, se acordă anual pom de iarnă tuturor elevilor școlilor din comună (700 persoane). Împreună cu asociații londonezi, are loc un spectacol artistic-cultural, și un concurs de gastronomie locală. Se acordă distincții și premii.

Sărbătoarea MOȘOAIELOR LA LUNCAVIȚA. CRĂCIUNUL – 6 ianuarie – 6 februarie


Decembrie vine la Luncavița din cele mai vechi timpuri, lăsând o amprentă intrată în genele și sângele fiecărui cetățean fie el adult sau copil. Luncavița trezește în decembrie tradiția, prezentul și viitorul.

Moșoiul și Moșoicuța, unice făpturi în țară, reprezintă cele mai arhaice forme ale creștinismului, alungătorii tuturor relelor și nenorocirilor care încearcă să încheie anul și să contamineze noul an, care abia se zărește. Moșoiul are rolul de a ”curăța” sufletul de rău, de a primeni conștiințele noastre, și mai ales de a vesti și slăvi Nașterea Mântuitorului! Moșoiul apără și sfințește casa gospodarului, o pregătește atât pentru Nașterea Domnului dar și pentru noul an care începe să se zăreasca.

Zgomotul produs de talanga moșoaielor e semnalul de start al sărbătorilor, ridică părul pe mâini și face „pielea de găină”, aduce lacrima amintirii, bucuria prezentului și speranța viitorului, este marca noastră de identitate, a luncăvițeanului, în cele două sate în care acesta locuiește, Luncavița și Rachelu!

Este a doua mare sărbătoare a Comunei Luncavița, unde moșoiul, marcă înregistrată, plasează localitatea în unicitate și continuitate. Pregătirea măștilor, a colindelor, a dansului ritualic, a paradei de Ajun, etc. reprezintă etapele acestei mari sărbători.

Ansamblul Moșoaiele participă anual la cele mai mari evenimente, spectacole de radio și televiziune atât în țară cât și în străinătate.

Moșoiul luncăvițean a colindat de-a lungul timpurilor numeroase instituții de presigiu: Consiliul Europei de la Strasbourg, Muzeul Satului, Parlamentul României, Primăria Capitalei, etc.

Parada din seara din Ajunul Crăciunului este monumentală, asistată de mii de oameni.

Luncavița se traduce în decembrie: MOȘOAIELE!
Moșoiul și moșoicuța, cântă ultima dată la bobotează, marcând sfârșitul sărbătorilor de iarnă.

„Lerului în seara de Ajun si de Bobotează, când preoți botează, lumea-ncreștinează,
Lerului lumea și norodul și pe noi cu totul, lerului să fiți sănătoși !”


Ansamblul popular Ghiocel de la Luncavița.


Strâns legată de toate activitățile tradiționale luncăvițene este Ansamblul popular Ghiocel de la Luncavița.

Ansamblul profesionist format din 50 de dansatori și cântăreți, cu sediul în Casa de Cultură Rurală din localitate, prezintă Luncavița în cântec și dans Nord dobrogean la diverse activități ori concursuri obținând premii atât la nivel național cât și internațional (Peștișorul de Aur).



| ID: 18 |




Afișeazăharta

....